Traficul de Migranți între Teorie și Realitate

Articolul reprezintă opera exclusivă a autorului. Opiniile exprimate nu angajează sub nicio formă Ingenio.

​Larisa Elena Tufan Larisa este grefier, absolventă a Facultății de Drept și Masteratului de Științe Penale din cadrul Universității Ovidiu din Constanța. Este pasionată de drept și în continuă dezvoltare profesională și personală. Prin învățare continuă, participare în conferințe internationale și colaborare cu profesioniști din diverse jurisdicții, Larisa și-a dezvoltat expertiza în domeniul cooperării judiciare internaționale.

Introducere

Traficul de migranți este o problemă complexă care ridică numeroase provocări la nivel global. Teoriile și politicile create pentru a aborda această problemă sunt adesea construite pe premise legale, umanitare și socioeconomice. Cu toate acestea, implementarea lor întâmpină adesea obstacole în realitatea zilnică. Acest articol explorează discrepanțele dintre teoria elaborată în documente internaționale și practica dificilă a gestionării traficului de migranți.

Istoria Conceptului de Trafic de Migranți

Conceptul de trafic de migranți a evoluat odată cu schimbările în dinamica globală a migrației. Inițial, preocupările erau centrate pe traficul ilicit de persoane în scopuri explozive, precum muncă forțată sau exploatare sexuală. Cu timpul, s-a dezvoltat o recunoaștere a faptului că migranții pot fi victime ale unor rețele complexe care profită de vulnerabilitățile acestora, cum ar fi lipsa documentelor legale sau imposibilitatea de a accesa rute sigure.

În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, migrația umană era influențată de factori precum industrializarea și căutarea de noi oportunități economice. Termenul "trafic de persoane" a fost inițial asociat cu exploatarea muncii, în special în sectoare precum agricultura și industria. (1)

După cel de-al Doilea Război Mondial, conceptul de trafic de migranți a început să se extindă și să includă aspecte legate de exploatarea sexuală și sclavia modernă. Acordurile internaționale au început să abordeze aceste probleme, inclusiv prin adoptarea unor instrumente juridice precum Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Anii 1990 au marcat o creștere semnificativă a conștientizării și preocupării privind traficul de migranți. Comunitatea internațională a început să adopte acorduri și convenții pentru a combate această problemă. De exemplu, Convenția Națiunilor Unite împotriva Crimelor Transnaționale Organizate (cunoscută și sub numele de Convenția de la Palermo) și Protocoalele sale adiționale au furnizat baza pentru definirea traficului de persoane și a măsurilor de combatere.

Odată cu globalizarea și creșterea migrației internaționale, conceptul de trafic de migranți s-a extins la nivel global. Organizațiile internaționale, precum Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Europol, au devenit implicate în monitorizarea și combaterea fenomenului la nivel internațional.

În secolul al XXI-lea, traficul de migranți a dobândit noi dimensiuni, cum ar fi traficul de migranți în contextul crizelor umanitare și al conflictelor. De asemenea, conceptul a devenit central în discuțiile despre migrație și securitate la nivel global, punând presiune pe statele și organizațiile internaționale să găsească soluții mai eficiente și umane.

Instrumente juridice

În teorie, există numeroase instrumente juridice internaționale menite să protejeze migranții și să combată traficul de persoane. Potrivit art. 3 din Convenția de la Palermo (2) expresia ”trafic ilegal de migranți” desemnează faptul de a asigura, în scopul obținerii, direct sau indirect, un folos financiar ori un alt folos material, intrarea ilegală într-un stat parte a unei persoane care nu este nici cetățean, nici rezident permanent al acelui stat.

De asemenea, în legislația națională, conform art. 263 Cod Penal, traficul de migranți constă în racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României. Fapta este mai gravă dacă a fost săvârșită în scopul de a obține, direct sau indirect, un folos patrimonial; prin mijloace care pun in pericol viața, integritatea sau sănătatea migrantului; prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante.

Realitatea pe teren

Realitatea traficului de migranți este extrem de complexă. Migranții, în căutare de o viață mai bună sau scăpare de conflicte, se pot găsi prinși în rețele complicate care exploatează adesea disperarea acestora. Organizațiile infracționale se adaptează rapid la schimbările în politici și proceduri, găsind noi modalități de a evita sancțiunile.

Un alt aspect important este colaborarea insuficientă între state. Diferențele în abordările legale și politice dintre țări conduc la scăderi ale eficienței combaterii traficului de migranți. Migranții devin uneori victime colaterale ale politizării acestei probleme, iar procesul lor de integrare și protejare devine dificil.

Rutele preferate de migranți au evoluat odată cu schimbările geopolitice și umane. De la traversarea Mediteranei până la rutele terestre în America Latină sau Asia, se constată variabilitatea acestor rute și modalitățile ingenioase de traversare a zonelor critice.

Lampedusa, o mică insulă situată în Marea Mediterană, s-a confruntat în ultimii ani cu o creștere semnificativă a traficului de migranți. Această realitate a adus atât provocări umanitare profunde, cât și presiuni asupra resurselor locale.

Este cunoscut faptul că în septembrie 2023, insula Lampedusa a cunoscut o creștere a migranților din Nordul Africii. (3)

Lampedusa, ca insulă de frontieră, se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea traficului de migranți. În ciuda dificultăților, este esențial să se abordeze această problemă cu o viziune umanitară, punând în aplicare soluții care să asigure atât siguranța migranților, cât și bunăstarea comunității locale. Coordonarea la nivel internațional și abordarea cuprinzătoare rămân cheile unei soluții durabile.

De asemenea, se constată existența fenomenului și la nivelul țării noastre. Astfel, în data de 04.12.2023, polițiștii și procurorii de la crima organizată din Craiova au destructurat un grup infracțional care făcea trafic de migranţi.

Trei transporturi care transportau 57 de migranți din Siria au fost oprite pe parcursul probatoriului. Traficanții cereau între 500 și 1.000 euro pentru fiecare individ.

Un grup infracțional organizat specializat în trafic de migranți a fost destructurat de polițiștii și procurorii de la crima organizată din Craiova. (4)

Opt persoane au fost reținute pentru 24 ore. Acestea au fost prezentate la Tribunalul Dolj, iar magistraţii au decis arestarea preventivă a şase persoane, pentru 30 de zile, iar două persoane sunt cercetate sub arest la domiciliu. Membrii grupării au luat migranții de pe malul bulgăresc al Dunării și i-au transportat pe malul românesc cu bărci pneumatice, iar după intrarea pe teritoriul României ar fi fost conduşi pe jos, până la autovehiculele care i-ar fi preluat şi transportat spre graniţa de vest.

Trei transporturi care transportau 57 de migranți din Siria au fost oprite pe parcursul probatoriului. Traficanții cereau între 500 și 1.000 euro pentru fiecare individ, conform reprezentanților IPJ Dolj. (5)

Soluții și recomandări

Pentru a aduce teoria și realitatea mai aproape una față de cealaltă, este esențială consolidarea cooperării internaționale. Statele trebuie să-și armonizeze legislațiile și să pună în aplicare standardele stabilite la nivel internațional. O atenție sporită trebuie acordată și creării de rute sigure pentru migranți și facilității acordării de protecție persoanelor vulnerabile.

În plus, educația și conștientizarea în rândul populației și al autorităților despre complexitatea și dificultățile pe care le întâmpină migranții ar putea contribui la o abordare mai umană și mai eficientă.

Concluzii

Traficul de migranți reprezintă o provocare globală care necesită abordări echilibrate între teorie și realitate. Este crucial ca legislația și politicile să evolueze în pas cu dinamica reală a migrației, iar statele să colaboreze pentru a crea soluții durabile și umane pentru această problemă complexă. În fața acestui context, este esențial a se adopta o abordare comprehensivă, bazată pe drepturile omului și cooperarea internațională, pentru a gestiona eficient provocările și oportunitățile pe care le prezintă migrația globală.

Un articol semnat de către Larisa-Elena Tufan.

---

(1) Mișcări de populații în secolele XX și XXI, Ecaterina Stănescu, Colegiul Național Mihai Eminescu, București, 2006, p. 11; (2) Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale, publicată în M.Of. 818/08.11.2002. (3) https://www.bbc.com/news/world-europe-66901724 (4) https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/politistii-si-procurorii-de-la-crima-organizata-din-craiova-au-destructurat-un-grup-infractional-care-facea-trafic-de-migranti-id185932.html (5) https://www.news.ro/social/dolj-o-grupare-specializata-in-trafic-de-migranti-a-fost-anihilata-opt-persoane-sunt-cercetate-in-acest-caz-1922401003002023121421408431;