Protecția victimelor violenței domestice în România

Articolul reprezintă opera exclusivă a autorului. Opiniile exprimate nu angajează sub nicio formă Ingenio.

Ioan Adelin Peneș Adelin este un tânăr jurist, absolvent al Facultății de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu, care aspiră la profesia de magistrat. Este o persoană pasionată de domeniul dreptului penal și procedurii penale, cu o puternică înclinație către cercetare în acest domeniu.

🟢 Introducere

Una dintre cele mai sensibile și grave probleme sociale cu care se confruntă România este violența domestică. Legea nr. 217/2003 privind prevenirea violenței în familie definește această formă de abuz ca fiind prezentă în mai multe forme diferite: verbal, psihologic, fizic, sexual, economic, violență socială, etc.

Victimele violenței domestice se confruntă cu traume profunde și pericole reale, iar legislația română a dezvoltat măsuri speciale pentru a le proteja și sprijini.

Persoanele care sunt victime ale violenței în familie au drepturi speciale stabilite de lege pentru a le oferi protecție și sprijin deplin. Aceste drepturi includ:

👉Dreptul la servicii de consiliere, reabilitare și reintegrare socială:

Victimele au acces la servicii de consiliere psihologică și juridică pentru a-și înțelege situația și a face față consecințelor dureroase, de asemenea, beneficiază de asistență medicală gratuită în temeiul Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.

Autoritățile române sunt obligate să ofere victimelor violenței în familie resursele necesare pentru a face față acestei situații. Aceste resurse includ:

👉Centre de primire în situații de urgență:

Aceste centre oferă victimelor protecție, adăpost, îngrijire și consiliere gratuite.. Locațiile acestor centre sunt ținute secrete pentru a proteja victimele de posibile amenințări.

👉Centre de reintegrare a victimelor violenței în familie:

Aceste centre oferă cazare, îngrijire, sprijin juridic și psihologic, precum și sprijin pentru reintegrarea socială și profesională a victimelor.. Ele contribuie, de asemenea, la reabilitarea și reintegrarea socială a victimelor în viața profesională.

👉Centrul de prevenire a violenței în familie:

În prezent, unitățile de asistență socială oferă servicii de asistență socială, consiliere psihologică și juridică, informare și consiliere victimelor violenței în familie.

🟢Ordinul de protecție

Persoanele care se simt amenințate de violența comisă de un membru al familiei pot cere instanței să emită un ordin de protecție împotriva abuzatorului.

Ordinele de protecție se emit membrilor familiei, astfel cum sunt definite în Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea violenței în familie, cuprinzând: descendenți, frați, soți și copiii acestora, precum și cei care au devenit părinți prin adopție.

Un ordin de protecție impune măsuri temporare pentru o perioadă determinată de timp. Aceste măsuri pot include: îndepărtarea temporară a abuzatorului din casa familiei, restricționarea accesului abuzatorului la casa comună și menținerea unei distanțe minime față de victimă . Încălcarea ordinului de protecție constituie infracțiune și poate aduce agresorului o pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

În plus, un ordin de protecție provizoriu poate fi emis de către poliție pe loc, în situațiile de urgență, pentru o perioadă scurtă de 5 zile , dar aceste măsuri trebuie confirmate ulterior de către procuror și instanță.

Victimele violenței în familie au nevoie de sprijin și protecție adecvate pentru a depăși traumele și pentru a-și reconstrui viața în siguranță. Legislația română, oferă resurse esențiale pentru această protecție și reflectă angajamentul statului de a pune capăt violenței în familie și de a proteja victimele.

🟢Depunerea plângerii și protecția victimelor în procesul penal.

Depunerea plângerii și protecția victimelor infracțiunii în procesul penal, reprezintă aspecte deosebit de importante din perspectiva juridică. Procesul penal este menit să asigure drepturile victimelor și să aducă în fața justiției pe cei care au săvârșit infracțiuni.

Plângerea reprezintă notificarea sau sesizarea făcută de o persoană fizică sau juridică cu privire la vătămarea suferită ca urmare a unei infracțiuni. Aceasta poate fi depusă personal sau prin intermediul unui mandatar sau avocat.

Persoana care a suferit o vătămare ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni are calitatea de persoană vătămată în cadrul procesului penal. Acest statut îi conferă anumite drepturi procesuale esențiale.

Dacă persoana vătămată nu dorește să participe la procesul penal, trebuie să sesizeze autoritățile judiciare și, dacă este cazul, poate fi audiată ca martor, fără a fi parte în proces.

🟢Infracțiuni care se pedepsesc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În procesul penal, există categorii de infracțiuni care se pedepsesc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Asta înseamnă că, urmărirea penală pentru aceste infracțiuni nu este declanșată automat, ci doar dacă victima o denunță. Acest principiu se numește principiul disponibilității. Dacă victima decide să renunțe la acuzații, acțiunea penala se stinge și făptuitorul nu mai este pedepsit pentru fapta sa.

Infracțiunile care se încadrează în această categorie includ, dar nu se limitează la:

👉Loviri sau alte violențe, (art. 193 CP);

👉Amenințarea, (articolul 206 CP);

👉Viol, forme neagravante, (art. 218, alin. 1 și 2 CP);

👉Abuzul sexual în forme neagravante, (art. 219 alin. 1 );

👉Furt între membrii familiei, (art. 231 alin. 1 CP);

👉Distrugerea, (art. 253 alin. 1 și 2 CP);

În cazul infracțiunilor precum, lovirea sau alte violențe, comise asupra unui membru de familie, urmărirea penală poate fi pornită la cererea victimei printr-o plângere, sau din oficiu, de către organele de urmărire penala.

🟢Drepturile persoanelor vătămate în procesul penal

Persoana vătămată are dreptul la asistență juridică și reprezentare. Ea poate fi asistată de un avocat la alegere pe parcursul procesului penal. În cazurile în care prezența unui avocat este necesară sau obligatorie , un avocat poate fi numit din oficiu. În plus, persoana vătămată are dreptul de a propune probe în cursul procesului penal. Poate formula cereri legate de soluționarea aspectelor penale ale cauzei. Persoana vătămată poate primi de la autorul infracțiunii despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin fapta ilicită, precum și plata cheltuielilor de judecată. Dacă persoana vătămată dorește să participe la procesul penal în calitate de parte civilă, aceasta poate deveni parte civilă pentru a pretinde daune-interese . Dacă nu dorește să fie parte civilă, poate depune o cerere separată în fața instanței civile.

🟢Măsuri de protecție a persoanelor vătămate în timpul procesului penal

Pe parcursul procesului penal, se pot institui anumite măsuri de protecție pentru persoana vătămată, cu scopul de a-i asigura siguranța. Acestea includ: monitorizarea și paza locuinței sau asigurarea de cazare temporară. Dacă este necesar, autoritățile judiciare pot însoți și proteja persoana vătămată sau membrii familiei acesteia în timpul călătoriei. În plus, pot fi luate măsuri pentru protejarea vieții private sau intime a persoanei vătămate în cursul procedurilor penale, cum ar fi declararea nepublică a procesului sau limitarea divulgării de informații.

Instanța poate dispune sancțiuni suplimentare, cum ar fi, interzicerea exercițiului unor drepturi sau restricționarea contactului cu persoana vătămată sau cu membrii familiei acesteia. Nu în ultimul rând, măsuri preventive, cum ar fi controlul judiciar sau arestul la domiciliu, pot fi aplicate autorului infracțiunii pentru a-l împiedica să se apropie de persoana vătămată.

🟢Concluzii

Protecția victimelor în procesul penal, reprezintă un aspect crucial al justiției penale și asigură că drepturile și siguranța acestora sunt luate în considerare în timpul investigațiilor penale. Legislația și practicile judiciare existente au rolul de a oferi această protecție și de a asigura un proces corect și echitabil.

Un articol semnat de către Ioan Adelin Peneș.