Dacă ești dezmoștenit, mai moștenești ceva? Scurtă analiză a instituției rezervei succesorale

Articolul reprezintă opera exclusivă a autorului. Opiniile exprimate nu angajează sub nicio formă Ingenio.

Marei Allia Allia este absolventă a Facultății de Drept și a Masterului Drept Privat din cadrul Universității din București. Datorită pasiunii pentru domeniul juridic, îmbinată cu experiența în consiliere juridică, are plăcerea de a aduce în atenția cititorilor diverse informații de drept și curiozități specifice acestui domeniu. Fiat justitia, et pereat mundus!

🟢 Introducere

Instituția rezervei succesorale este aplicabilă moștenitorilor care îndeplinesc condițiile generale ale dreptului de a moșteni (capacitatea de a moșteni, vocația la moștenire și demnitatea succesorală). De asemenea, pentru ca un succesibil să poată beneficia de această rezervă, acesta trebuie să facă parte din categoriile prevăzute ca moștenitori rezervatari.

Articolul 1087 Cod Civil indică enumerarea exhaustivă a acestor categorii:

👉 Soțul supraviețuitor

👉 Descendenții

👉 Ascendenții privilegiați

Descendenții defunctului sunt copiii acestuia și descendenții lor (nepoți, strănepoți și așa mai departe). Ei formează clasa I de moștenitori și înlătură de la moștenire orice clasă următoare.

Ascendenții privilegiați fac parte din clasa a II-a de moștenitori, venind la moștenire în lipsa descendenților. În cadrul acesteia regăsim părinții, mai exact, (mama și tatăl defunctului).

🟢 Cum funcționează instituția rezervei succesorale?

Legiuitorul ne-a pus la dispoziție această reglementare astfel încât, să ocrotească categoriile cele mai apropiate de moștenitori ai defunctului, chiar și împotriva propriei voințe a acestuia din urmă. Astfel, situația premisă vizează intenția de cujus-ului ca un moștenitor rezervatar să fie dezmoștenit.

O primă variantă de exheredare ar fi ipoteza în care defunctul a creat cadrul juridic în mod direct printr-o dispoziție testamentară, în care să se specifice dorința de înlăturare de la moștenire a unui a sau mai mulți dintre moștenitori.

O altă modalitate prin care de cuius poate dispune dezmoștenirea, dar de data aceasta în mod indirect, este prin întocmirea unui testament în care instituie unul sau mai mulți legatari, însă categoriile vizate în reglementarea ce privește moștenitorii rezervatari nu sunt incluse. Astfel, în toate cazurile în care există moștenitori rezervatari, aceștia pot beneficia de o parte din moștenire, la cerere, indiferent de dorința defunctului.

Dacă prin legatele pe care de cuius le-a instituit, a adus atingere rezervei succesorale a acestor moștenitori (un echivalent al părții din moștenire care li se cuvine), vor putea dobândi acea parte care corespunde rezervei.

❗Atenție ❗ Deși categoriile în cauză beneficiază ope legis de ocrotire, acestea nu vor beneficia de totalitatea cotei care li s-ar fi cuvenit într-o situație juridică ideală.

Rezerva succesorală va pune la dispoziția moștenitorilor rezervatari jumătate din cota succesorală pe care ar fi primit-o în absența exheredării sau a liberalităților făcute de defunct. Astfel, este indicat ca la întocmirea testamentului să fie luată în considerare ipoteza în care deși există acest ultim act prin care testatorul își exprimă în mod clar dorințele ce urmează a-i fi îndeplinite după moarte, nu înseamnă că va înlătura în mod obligatoriu deschiderea unei moșteniri ab intestat.

Situația în care moștenirea testamentară rămâne în picioare în mod complet independent, în ipoteza de față, este posibilă doar în absența moștenitorilor rezervatari.

🟢 Scurtă analiză a cazurilor de nedemnitate succesorală

Nedemnul este decăzut din dreptul său de a moșteni, în urma îndeplinirii uneia dintre situațiile prevăzute pentru nedemnitatea de drept, în care moștenitorul e condamnat penal pentru că:

👉 A încercat să îl ucidă pe cel care lasă moștenirea;

👉 A încercat să ucidă un alt succesibil înainte de deschiderea moștenirii, care i-ar fi înlăturat/ restrâns vocația la moștenire.

De asemenea, poate exista și declararea nedemnității judiciare, care presupune ca persoana în cauză:

👉 Să fi săvârșit, cu intenție sau praeterintenție, fapte violente asupra celui ce urma să lase moștenirea;

👉 Să fi ascuns/alterat/distrus/falsificat testamentul defunctului;

👉 Să fi încercat prin dol sau violență să îl împiedice pe cel ce lasă moștenire să întocmeasca/ modifice/revoce un testament.

🟢 Concluzii

În concluzie, voința de cujus-ului poate fi restrânsă în anumite cazuri, asigurându-se astfel, respectarea principiului echității în materie de moștenire.

Din punctul meu de vedere, instituția rezervei succesorale restabilește ordinea firească a lucrurilor, moștenitorii rezervatari având o cotă prestabilită de legiuitor.

Cu toate acestea, trebuie acordată atenție sporită situației nedemnității succesorale, în care calea obținerii cotei succesorale aferente rezervei nu îi este deschisă moștenitorului.

Un articol semnat de către Marei Allia.

---

(1) Codul Civil și Legea de punere în aplicare. Ediția 2023. Editura Hamangiu, București.