Asigurarea de răspundere civilă. Cine acoperă prejudiciul?

Articolul reprezintă opera exclusivă a autorului. Opiniile exprimate nu angajează sub nicio formă Ingenio.

Andreea-Gabriela Tudoran Andreea este masterandă a Facultății de Drept, Universitatea Craiova, programul Drept privat. Pasiunea față de drept, împletită cu dorința de cunoaștere și aprofundare i-au conturat personalitatea prin două trăsături dominante: ambiția și determinarea. Andreea are o gândire analitică și critică asupra diferitelor aspecte de natură juridică.

🟢 M-ai accidentat! Cine răspunde pentru prejudiciile cauzate?

Cu toții ne-am întrebat măcar o dată: De ce suntem obligați să încheiem un contract de asigurare?

Potrivit Legii nr. 132/2017, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România, precum și tramvaie, au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale prevăzute la art. 2 pct. 18.

Asiguratul poate încheia contractul RCA pe o perioadă cuprinsă între o lună și 12 luni, multiplu de o lună, în funcție de preferințele și nevoile sale.

🟢Care este scopul acestui contract și cum ne poate ajuta?

Asigurarea RCA, în cazul unor prejudicii produse terților, prin accidente de autovehicule și de tramvaie, acoperă daunele create acestora dintâi.

Conform art. 10 alin. 2 din legea 132/2017:

Asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse terților prin accidente de vehicule şi de tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de aceștia în procesul civil, în conformitate cu:

a) nivelul impus de legislația statului membru pe teritoriul căruia s-a produs accidentul sau la nivelul legislației din România în cazul în care acesta din urmă este mai mare;

b) nivelul impus de legislația din România, în cazul în care persoanele prejudiciate sunt cetățeni ai unor state membre, în timpul unei călătorii ce leagă direct două teritorii în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, dacă nu există birou național auto competent pe teritoriul traversat în care s-a produs accidentul.

În baza contractului de asigurare încheiat:

👉 asiguratorul va acorda despăgubiri persoanei prejudiciate pentru pagubele create,

👉 inclusiv pentru eventualele cheltuieli de judecată.

Răspunderea civilă delictuală acoperită prin această asigurare poate fi:

👉 Pentru fapta proprie culpabilă

👉 Pentru fapta altuia

👉 Pentru fapta lucrului

🟢 Ce reprezintă indemnizația și care este modalitatea de acordare a acesteia?

Indemnizația reprezintă suma de bani pe care persoana prejudiciată o primește ca sprijin pentru daunele suferite.

Indemnizația se acordă în limitele stabilite de lege prin hotărârea de guvern și pornesc de la franșiză ca limită minimă și merg până la limita maximă care poate include, în caz de deces sau vătămare corporală, chiar despăgubiri pentru prejudicii fără caracter patrimonial (daune morale).

Cât privește limitele, pentru avarierea ori distrugerea bunurilor în unul și același accident, asigurătorul acordă despăgubiri pentru pagube până în anumite limite stabilite prin acte normative.

Când paguba produsă bunurilor depășește suma maximă prevăzută de lege, asigurătorul, plătește despăgubiri numai în limita acestei sume, indiferent de numărul persoanelor păgubite și care se fac responsabile. În cazul în care există pluralitate de persoane păgubite, despăgubirea (indemnizația de asigurare) se va împărți proporțional cu prejudiciul suferit de fiecare.

În caz de vătămare corporală sau deces, în unul și același accident, asigurătorul acordă despăgubiri pentru pagubele suferite, inclusiv prejudicii fără caracter patrimonial (daune morale) pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de suma maximă stabilită prin act normativ, indiferent de numărul persoanelor accidentate.

În cazul în care, datorită numărului mare de persoane accidentate și pagube suferite, s-ar depăși limita maximă, despăgubirile se plătesc de asigurător în limita acestei sume, proporțional cu prejudiciul suferit de fiecare persoană păgubita (deci nu în raport de numărul persoanelor accidentate), fără însă a se depăși limita stabilită pentru fiecare persoană vătămată.

🟢Voi fi despăgubit dacă nu am o hotărâre judecătorească?

Răspunsul este DA. Stabilirea despăgubirii se poate face și pe cale amiabilă, pe baza unor criterii generale de evaluare, cum ar fi:

a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății şi A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București;

b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate;

c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului;

d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative;

e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora.

Indiferent de cum au fost stabilite pagubele, ele vor fi plătite direct terțului prejudiciat, fără a intra în patrimoniul asiguratului, creditorii acestuia neputând să le urmărească.

🟢Poate asigurătorul acționa în regres?

Sigur ca da! Iată care sunt situațiile în care asigurătorul poate acționa în regres împotriva asiguratului, potrivit art. 25 din Legea nr. 132/2017:

a) accidentul a fost produs cu intenție;

b) accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice ca infracțiuni săvârșite cu intenție, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracțiuni săvârșite cu intenție;

c) accidentul a fost produs în timpul când autorul infracțiunii săvârșite cu intenție încearcă să se sustragă de la urmărire;

d) persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului a condus vehiculul fără consimțământul contractantului;

e) asiguratul a refuzat în mod nejustificat îndeplinirea obligațiilor sale împiedicând în acest fel asigurătorul RCA să desfășoare propria investigație conform prevederilor art. 21 alin. (3), iar asigurătorul este în măsură să probeze că acest fapt a condus la plata nejustificată a despăgubirii.

În toate cazurile, dacă pe lângă asigurat mai este răspunzător pentru producerea pagubei și o altă persoană neasigurată, asigurătorul se poate îndrepta prin acțiune în regres în temeiul dreptului comun.

Un articol semnat de către Andreea-Gabriela Tudoran.